Nedefinit. Doar eu…

Probabil nu o să fiu vreodată un om care să aibă un loc stabil, un scop şi un plan bine definit. Nici nu înţeleg dacă în viaţă mai este important să ai un plan stabil, să pui totul în ordine. Sunt un perfecţionist. Sunt un om care caută mereu ordinea. Sunt un fixist ca totul să fie pus în ordine dar sunt un mare dezordonat tocmai din acest motiv. Mă lovesc mereu de „Le pun aşa până am timp să le aşez frumos în ordine”, dar mereu mă plictisesc de acel ordonat. În fine asta este altă poveste.

De mai bine de o săptămână mă simt ca dracu. Nu ştiu de ce. Nici nu îmi mai pasă. Nici nu contează. Nu pentru că nu aş vrea să mă simt bine,. dar sunt atât de complicat încât nu pot să mă înţeleg eu mai înainte de a mă înţelege altcineva. Am idei, sunt energic, sunt vesel… dar nu înţeleg … nici nu mai ştiu ce nu înţeleg.

Azi îmi făcea colega mea un fel de test cu verigheta care poate să îţi spună dacă copilul tău va fi băiat sau fată. I-am spus că nu cred în aşa ceva. Mi-a zis: „Nu minte niciodată!” Şi mi-a arătat pe ea testul. Are deja un băiat şi nu a minţit. Şi va mai face o fată şi …doar atât. Nu am crezut. A făcut asta şi sorei mele. Are deja un baiat (înger căzut) şi va mai face o fată. Întâmplător era şi tata acolo. Am zis: „Fă testul astă lui. Dacă iasă…te cred.” Fără să cunoască toată familia a zis punând inelul pe un fir de păr „Uite-l băiat primul (fratele meu mai mare), al doilea băiat (eu) a treia fată (sora mea) al patrulea băiat (fratele mai mic) al cincilea…nu va mai fi altul!” … A avut dreptate! Pe tata, pe sora mea, pe colegele mele de serviciu…. Poate nu minte, mai şti?

Mă rog. Din toată asta cică voi avea doi băieţi şi… şi cam atât. Mă bucură. Un băiat cel puţin mă bucură. Va fi probabil comoara mea, cea mai de preţ comoară. Băiatu’ lu’ tata! : )) Ce mă dezamăgeşte este că (cică) nepotul meu nu va fi nepot…ci nepoata şi doar una! Fără să aibă ea un frăţior. Aş vrea un nepot. Apoi o nepoată. Doi frăţiori să nu fie singuri pe lume. Că cel mic s-a dus între îngeri.

În fine… 1 noaptea…. din nou. Ceva obişnuit. Noapte bună (sau bună dimineaţa)! Doar… Ai grijă!

Ionuţ

Reclame

5 gânduri despre „Nedefinit. Doar eu…

  1. Ba1atu februarie 3, 2011 la 12:01 am Reply

    Superstiţii. Nu am să le comentez. Nu cred că ţi se poate „prezice” viitorul. Viitorul care, şi aşa, este atât de instabil…
    Gândul la copii e unul ce vine din simţul responsabilităţii. E bine. Devii o persoană mai responsabilă. Oricum, un copil e ceva minunat. O să îţi dai seama la momentul potrivit. E ceva… minunat!

    Stau şi mă întreb: Dacă pe tine te consumă dramele altora, de ale tale cine se ocupă?

  2. Ionut Soryn februarie 4, 2011 la 1:58 am Reply

    Eu nu am drame (nu te aşteptai la asta).

  3. Ba1atu februarie 11, 2011 la 11:54 pm Reply

    Cam tărziu, ştiu.
    Dramele tale sunt ale celor din jur, pentru că ţi le împropriezi singur şi le trăieşti, ca şi cum ar fi ale tale.
    Asta doar aşa, pentru că despre ale tale nu vrei să vorbeşti, pentru că devii nervos şi tulburat.

  4. Ionut Soryn februarie 12, 2011 la 10:46 am Reply

    Ba nu. Doar că nu am drame. Şi dramele mele NU sunt ale celor din jur. Eu chiar nu am drame. 🙂

  5. Ba1atu februarie 16, 2011 la 9:08 am Reply

    Sunt sigur că acum ignori părţi din trecutul tău şi unele părţi chiar din prezent, lucruri din viaţa ta, doar aşa, ca să te poţi contrazice cu mine. Nu am să insist, pentru că, în unele cazuri (printre care şi cel de faţă), negarea şi ignorarea situaţiei fără rezolvare te ajută să o depăşeşti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: