Arhivele lunare: februarie 2010

Cineva, undeva, cândva … Un la mulţi ani!

announv21Ete că un sincer LA MULŢI ANI merge către un prieten şi coleg de „Gânduri ConeXe”, LucicX. Să fi iubit şi … poate mă chemi la nuntă (când o să fie). NU am uitat, aşa că nu mai tot reproşa că unii se prefac că uită. În sfârşit, un an bun, cât mai bun, o viaţă faină şi cele mai sincere urări de bine de undeva din Ardeal pentru un moldovean (nu de origini). Să te văd eu când o să uiţi.

P.S.: … şi nu am uitat de clipul ce trebuie să ţi-l trimit azi. Nu scapi :))

Ionuţ

Reclame

Fundaţia „Cristian Şerban”

Diabetici de pretutindeni, UNIŢI-VĂ!!!

12/02/2010

Doar aşa arătăm că suntem oameni şi că avem sentimente ajutând pe cei care ajută şi pe cei care au nevoie.

Toţi sau majoritatea, cei care am trecut pragul Fundaţiei Cristian Şerban din Buzias suntem recunoscători pentru ceea ce au făcut cei de acolo pentru noi, pentru ce înseamnă în prezent acel loc pentru noi, cred că a venit timpul să răsplătim doctorii, asistentele, doamnele de servici, îngrijitoarele, şi pe tot staful din clinica în frunte cu  domnul şi doamna profesor Şerban, încercând să îi ajutăm, prin direcţionarea a 2 % din impozitul anual datorat pe venit, nu e mult dar e un început. Trebuie doar completat un simplu formular:  declaratia 230.

Toate datele necesare pentru acest lucru le găsiti aici: Fundaţia Cristian Şerban

Pentru că această Fundaţie nu se ocupă doar de diabetici, ci şi de hemofilie şi de distrofie musculară, şi multe alte probleme şi afecţiuni. Cred că toţi oameni ar putea contribui pentru binele celor cu probleme.

Petrila Florin Bogdan

Bogdan este omul diagnosticat de tânăr cu diabet. Unul dintre acei mulţi oameni. O boală care, întreţinută, nu îţi distruge viaţa, dar care, fără o îngrijire atentă, te poate omorî. Pentru întreţinerea oricărei boli spitalele şi fundaţiile fac tot posibilul să îi sprijine pe pacienţi şi să le ofere îngrijiri medicale pentru ca ei să ducă o viaţă cât se poate de normală. Fundaţia Cristian Şerban este una din fundaţiile din România care încă mai face ceva, medici deidcaţi oamenilor care le trec pragul, specialişti. Mulţi oameni le sunt recunoascători celor de acolo. Tocmai de aceea 2% din impozitul pe care ORICUM îl plăteşti statului redirecţionat către această fundaţie poate să ajute medicii şi cercetările pe care fundaţia le are în derulare. PAGINA OFICIALĂ: CENTRUL MEDICAL CLINIC DE EVALUARE ŞI RECUPERARE PENTRU COPII ŞI ADOLESCENŢI „CRISTIAN ŞERBAN” – BUZIAŞ – ROMÂNIA. FUNDAŢIA „CRISTIAN ŞERBAN” PENTRU AJUTORAREA COPIILOR BOLNAVI.

Trebuie precizat că tu nu pierzi nimic prin această direcţionare. Tu oricum plăteşti statului impozit pe venit (impozitul pe salar). De ce să dai statului totul? Dă şi unei fundaţii o bucăţică. 🙂 Ţine minte: Oricând poţi fi şi tu în locul acelor oameni care apelează la ei. DECIZIA ESTE DOAR A TA!

by Ionuţ Soryn

Marte, Venus, Galaxia XYZ… Oricum DEPARTE!

E ciudat. Dacă priveşti în jur o să vezi mulţi obsedaţi. Unii sunt obsedaţi de putere. Vor cât mai multă. Unii au şi obţinut-o. Sunt acolo sus şi conduc ţara asta prost, dar nu asta e important, ci faptul că au PUTEREA. În viziunea lor asta este cel mai important. Şi nu doar cei mari de la putere. Eu am mulţi prieteni pentru care PUTEREA este un lucru important. Mereuu spun că vor PUTEREA! 😐

Sau banii. Tot aşa. Banii în sus, banii în jos… Viata nu e doar despre bani şi putere prieteni. Mai e şi despre suflet care mai doare din când în cand, mai este şi despre natură, pe care, apropo, tot noi o stricăm făcând bani şi luptând pentru putere, mai este şi despre ceilalţi de lângă tine care din când în când mai suferă şi NU au nevoie de bani ci de o vorba bună, mai este şi despre ajutor în caz de incendiu, calamităţi, cutremure, mai este şi despre iubire (NU COMERCIALĂ) ci iubirea aia ce vine de suflet; aaaa… suflet da, mai este şi despre suflet, pe care habar nu ai uneori cum să îl hrăneşti, că el nu mănâncă salam, paine, ouă, carne, şaorma cu taxă de fast-food, brânză şi nu bea lapte, sucuri naturale, sucuri nenaturale suprataxate sau băuturi alcolice. Mai trebuie să şti din când în când şi ce e ăla suflet.Ai uitat? Nu-i nimic! Te-am iertat.

Lucruri tâmpite pentru orice om sănătos la cap şi importante doar pentru un mare tâmpit ca mine care mai crede că lumea se schimbă dacă îţi doreşti asta. :))) =))) Doamne ce tâmpit, cum să crezi, prietene, aşa ceva? Tu nu vezi ce e în jurul tău? Încep să îmi doresc acelaşi lucru ca Mircea Badea: să se aleagă praful de noi toţi şi de ţara asta, poate, din cenuşă, se va face ceva.

Eu m-am hotărât să plec. Pe bune. Americanii vând pământ pe Lună? Dar bănuiesc că obsedaţii de putere şi bani au ajuns şi acolo şi au cumpărat deja Luna. Plec pe Marte! „Drum bun şi cale bătută …” Ştiu că asta răspună în mintea celor care încă mai citesc aceste rânduri. Dar nu vreau continuarea … Cale bătută şi atât!

by Ionuţ

Au ! :|

Mda….azi am primit o lovitura dura si la propriu si la figurat de la viata.
Am invatat ca sunt foarte putine persoanele in care te poti increde atunci cand dai de necaz… si ca acele persoane nu sunt cele la care te astepti.
Cum am aflat ? Primind o lovitura directa de la viata…. mai explicit azi am incasat o mica bataie si nimeni nu m-a ajutat desi doi colegi erau langa mine (halal colegi ce sa zic) iar cei care m-au atacat erau 2.
Mda…. nu mai stiu in cine sa ma incred, mi-e frica sa mai incerc sa ma incred in cineva.
Cred ca pot numara pe degetele de la o mana acele persoane, desi daca stau sa ma gandesc mai bine nici nu stiu exact cine sunt acele persoane… poate e nevoie de astfel de fapte pentru a-mi da seama. Daca e asa foarte rau !
Cam atat pentru azi, ce sa mai zic… MULTUMESC BUNILOR MEI COLEGI !!! VA MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU AJUTOR AZI, SUNTETI CEI MAI TARI !

Lucky13

Duc lipsa….

Inainte de toate vreau sa-mi cer scuze tuturor cititorilor blogului pentru ca nu am ma scris nimic dar viata mea a fost prea monotona pentru a va plictisi pe voi cu prostioarele de zi cu zi. OK am rezolvat si cu asta.
Acum sa revin la subiectul acestui post.
Da…. duc lipsa, duc lipsa de un prieten adevarat, acel cel mai bun prieten cu care pot sa vorbesc absolut orice si sa stiu ca va pastra secretul, acel prieten care este mereu langa mine si ma sprijina la greu, acel prieten care asculta toate aberatiile mele si nu ma judeca.
Fara suparare Ionut, desi te incadrezi in cele spuse mai sus, totusi inca nu ne-am vazut fata in fata, cine stie poate pe viitor :P.
Poate ca acel prieten este acolo undeva si asteapta sa fie descoperit, poate ca este chiar langa mine dar nu-l vad. Poate ca este cineva… dar inca am indoieli si critici la adresa lui, numai ca nu i-am spus niciodata deoarece mi-e frica sa nu-l pierd si pe el.
Acum stau si scriu aceste randuri inecat in melancolie, intrebandu-ma ce voi face mai departe si cu versurile lui Teasta inundandu-mi urechile.

Lucky13