„Prietenii stiu de ce”

Nici nu ştiu cum ar trebui să încep. Mă tot gândesc la vorbele unor oameni, unii mai importanţi, alţii mai puţin important în societatea de azi. Iar acum mă tot gândesc la vorba unui tânăr. Un tânăr pe care nu îl cunosc foarte bine, dar care mi-a devenit prieten pentru faptul că este un om plăcut, cu o personalitate foarte faină. Un om în faţa căriua reuşeşti să laşi deoparte caracterul tău de zi cu zi şi să fi mai … bun. Ah, spuneam de o vorbă şi uite că am ajuns să fac o caracterizare. Bun, „Tu nu eşti un model”, asta era (nu îmi aminteam foarte bine contextul în care a apărut fraza asta, deşi este o discuţie recentă).

„Aşa este, nu sunt un model”, ăsta a fost răspunsul meu. Şi nu am explicat acest răspuns tocmai pentru faptul că a urmat o frază de genul „Eu încerc să fiu. Şi chiar reuşesc”. Şi cred întradevăr că încearcă să fie un model. Şi probabil că şi reuşeşte (nu am de unde să ştiu asta pentru faptul că nu îl cunosc foarte bine). În plus eu nu aş accepta un model contemporan. Nu o să spun NICIODATĂX sau Y (om din zilele noastre sau om din jurul meu) este un model pentru mine. Pentru că NU cred într-un astfel de model. De ce? E simplu: Eu am avut o viaţă grea (ceea ce am trăit eu, mie personal mi s-a părut greu, chiar dacă alţii pot să mă contrazică să spună că ei au avut o viaţă şi mai grea! OK! Pot face asta dar pentru mine ca om, atât am considerat greu şi mi s-a părut greu, atât am făcut faţă) şi din cauza oamenilor care au fost în jurul meu am devenit un om care pentru a se „proteja” a devenit un om care atacă. E o formă de apărare. Dar eu nu sunt atât de rău. Nu a existat niciodata acel MODEL.

ŞTIU !!! O să zici că îmi găsesc scuze, dar chiar nu sunt un om rău. Eu chiar nu pot să privesc suferinţa oamenilor, îmi dau lacrimile şi nu mă pot ascunde când văd că unii oameni nu ai posibilitatea de a fi alături de familia lor, când o fetiţă de numai câţiva anişori este grav bolnavă si familia nu are bani să o opereze. Când văd că o altă fetiţă este condamnată să trăiasca 12 ani! 12 ANI OAMENI BUNI! Fără nici o intervenţie medicală, NU se poate face nimic, trăieşte doar până la 12 ani şi … moare! Şi nu plâng pentru suferinţa lor, ci pentru că eu sunt SĂNĂTOS şi nu am ce să fac, sunt legat de mâini şi de picioare, nu am posibilităţi. Mi-aş da TOATĂ viaţa mea nenorocită pentru o viaţa liniştită pentru ACEI OAMENI! Şi acum nu o zic doar pentru impresie „artistică”, o spun din suflet, şi nu îmi pasă cine mă crede sau cine nu!

Dacă Dumnezeu mi-ar lua viaţa în schimbul unei fericiri a acelor oameni aş accepta fără ezitare, şi nu mi-a părea rău pentru nimic. EU sunt cel care a fost lângă oameni care au suferit şi i-a luat în braţe şi i-a strâns la piept şi le-a spus că va fi bine! EU sunt cel care a fost disponibil NON STOP (cei care mă CUNOSC ŞTIU asta), cel care NU a urât în viaţa lui pe nimeni pentru că pur şi simplu NU a ştiut ce e URA!

ÎNTRADEVĂR, nu sunt un model, pentru că doar Iisus Hristos a fost un model pentru omenire! Iar să fi un model nu stă, dragul meu, în limbajul de zi cu zi, ci AICI în suflet. Pentru că folosesc o expresie de genul „Păi atunci, la dracu’, pentru ce să mai fac ….” nu însemană că nu pot fi un om bun.

Şi asta contează, dar eu nu vreau să fiu un model în limbaj. Nu am cum să fiu un model, pentru faptul că nu am un limbaj şi un vocabular atât de variat încât să mă pot considera MODEL. Depinde ce înţelege fiecare prin model. Eu sunt doar Ionuţ (sau Sorin pentru tine), omul care îşi doreşte să fie doar un OM. Şi unul BUN! Prin ce? PRIN FAPTE, nu prin limbaj.

Dacă spui „Eu încerc să fiu un model, şi chiar reuşesc uneori”, pot să îţi spun doar că „Eu încerc să fiu un OM, şi chiar AM REUŞIT (si nu doar uneori, ci ÎNTOTDEAUNA)”. Şi NU, nu este laudă!

Ionut

Reclame

2 gânduri despre „„Prietenii stiu de ce”

  1. GoldenAngel noiembrie 8, 2009 la 3:33 am Reply

    Prietene,mi-a placut cum ai clarificat ca singurul model adevarat este Iisus Hristos care evident este Dumnezeu coborat pe pamant pt noi sub forma de om,omul adevarat,omul care a fost facut dupa chipul si asemanarea Lui.Exista modele bune,modele rele,fiecare isi alege propriul model in viata(sau idoli mai bine spus in unele cazuri)imbracandu-se nu stiu cum sau facand eu stiu ce alte prosti.Un model adevarat nu se faleste;un adevarat model este acela care incearca din tot sufletul sa-l urmeze pe Iisus asa cum poate,in neputinta sa,indiferent de nenorocirea in care se afla,Dumnezeu vazand in inima omului acest lucru sunt sigur ca va gasi intr-o buna zi un prilej de a-l recompensa,rabdare sa ai.Stiu sentimentul acela de dorinta cand iti doresti sa fii mai degraba tu in locul acelui bolnav stiind ca in cele din urma vei muri si vei obtine acea recompensa mult asteptata,dar e bine sa ai incredere si in propriile puteri,puteri pe care le primesti de sus prin credinta…sa nu te lasi niciodata descurajat,continua-ti viata asa cum stii tu mai bine,luptate si mergi in credinta,lucrul acesta nu va trece neobservat,trust me. Take care o:-)

  2. strumfita cu esarfa noiembrie 28, 2009 la 7:55 pm Reply

    buna,

    te rog sa arunci o privire pe blogul meu (www.questioare.com) si daca iti place adauga-ma in blogroll-ul tau cu numele Que stii oare?
    multumesc anticipat.

    o zi frumoasa sa ai,

    strumfita.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: