Arhivele lunare: Februarie 2008

Doza ta zilnica de critica si umor – SaMoriTu.uv.ro!

SăMoriTu este doza ta zilnică de critică! Este doza de care ai nevoie să îţi dai seama dacă greşeşti sau din contră dacă numai tu ai dreptate! Nu poţi să scapi de criticii noştrii. Ei vor fi peste tot, şi vor pândi fiecare greşeală a ta şi orice prostie spui va fi dur criticată! De ce? Pentru că aşa vrem noi! Nu îţi convine? Fă o cerere şi trimite-o la noi şi o vom analiza undeva în coşul de gunoi!

 

Adevărul este că singurul tău drept aici este dreptul la replică! Adică atâta timp cât nu folosesc cuvinte murdare este OK! Poti să ne faci cum vrei numai să o faci cât se poate de decent! Îţi respectăm părerea dar numai atât! Nu vom pleca capul în faţa nimănui!

 

Fi atent pentru ce ai nevoie de noi! Şi dacă nu îţi convine poţi să părăseşti blogul liniştit nu ne supărăm, rămânem prieteni (deşi mă cam îndoiesc) şi totul va fi bine. Dar cea mai frumoasă parte din povestea asta este că la un moment dat tot o să te întorci aici. Şi şti de ce? … Curiozitatea asta te macină, te omoară, nu te lasă să dormi… Vei auzi doar întrebări de genul “Oare ce mai zic aştia de mine? Ce mai au cu mine? De ce se mai leagă? … Şi asta te va aduce înapoi!

 

Dar să nu crezi că toţi primesc acelaşi tratament …NOOOO ... Stai să vezi cum o să facem diferenţa … Aşteaptă, citeşte şi ai să vezi. Pentru că nu toţi sunt responsabili pentru ceea ce faci şi spui tu!

 

Am deja pe lista neagră a criticii câţiva “ţurchii” (puşti din ăia care altceva, decât să vorbească aiurea, nu fac) … Dar să lăsăm treburile aşa. Să nu începem chiar din primele posturi cu critica! Să nu credeţi că v-am uitat … nuuu nici vorba de aşa ceva! Nu v-am uitat şi o să vă fac vedete măh! Că voi daţi viaţă blogului “SăMoriTu.uv.ro” . Dacă toţi am gândi înainte să vorbim … acum nu aş mai fi fost aici!

 

Scrieţi fraţilor, scrieţi …

 

Pentru ca (dupa cum spune un realizator TV), noi … suntem cu ochii pe voi! by Ionut Soryn

 

http://samoritu.uv.ro

Reclame

Suntem cu toţii nişte profitori!

Oare în lume există oameni care să nu aiba nici un scop anume? Pentru că de exemplu ajuţi o fată într-o anumită problemă … O ajuţi dar mai apoi aştepţi să fi ajutat, chiar dacă nu vei spune sau nu vei recunoaşte acest lucru! Sau o ajuţi pentru că o placi, interes sentimental!

Un vecin are nevoie de ajutorul tău. Oare îl ajuţi doar aşa pentru că îţi este prieten? hmmm… este oare el avocat, poliţist, profesor ca mai apoi să poţi beneficia după meseria lui? Sau poate te va ajuta oricum altcumva…

Ia să vedem … Dacă va exista o persoană care nu îţi va putea oferi niciodată nimic în schimbul ajutorului tău… Va exista? Tu zici că da, eu zic că nu! Chiar dacă nu va putea să te ajute material … ajuţi pe cineva şi tu aştepti ca acea persoană să te ajute! Dar nu va avea cum … dar poate tu şti asta şi totuşi o ajuţi. Act de caritate? Nu cred. Poate aştepţi să îţi fie alături într-un moment greu, sau poate aştepţi să îţi dea un sfat când ai nevoie. Prietenie? Parcă stabilisem ceva mai demult că aşa ceva nu exista! Deci şi acolo ai un interes!

Şi eu spun că nu am nici un interes când te ajut pe tine mă. Dar mă mint singur … poate voi avea nevoie de tine cândva! Poate vreau să fi aici şi să spui că eşti lângă mine şi mă sprijini când cad! Şi acesta este un inters nu?

Trăim într-o lume în care interesul personal este la rang de cinste iar cei care ajută dezinteresaţi sunt priviţi ca nişte ciudaţi şi nişte nebuni!

Şi sunt mai mult ca sigur că nu vom reuşi să schimbăm asta! Suntem cu toţii nişte profitori şi trebuie să învăţăm să ne obişnuim cu asta!

by IONUT

… E ceva putred … ! By Ionut (Răspunsul meu)

Fără de început şi cel mai probabil fără de sfârşit. Pentru că oricât vom evolua mereu va fi ceva mai sus. Mereu va exista dorinţa de a fi mai mare de a avolua mai mult de a atinge lucruri interzise… Astăzi spunem că un copil la o varstă destul de fragedă ştie ce este şi mai mult foloseşte calculatorul! Peste câţiva ani vom spune că elevii noştrii folosesc NOTEPAD pentru a lua notiţe la cursuri! Şi aşa mai departe sunt exemple de la cele mai banale până la cele mai complexe.

Privind, cum spuneai tu, peste sute de ani, şi ei vor avea dorinţa de a progresa mai mult şi mai mult….

Noi acum privim un autoturism şi spunem … „Aş vrea o maşină care să nu polueze” Din spusele celor care cunosc domeniul este ceva ce se poate realiza şi chiar s-a realizat dacă nu mă înşel, dar cei ce vor trăi mai trziu având deja acest mijloc de transport care pentru ei va fi ceva normal şi la un moment dat învechit vor dori să facă mult mai mult … Şi vor exista altele! Oricât am evolua gândirea omenească nu s eva schimba, dorinţa de a progresa va exista în toţi, şi ereu, şi acum şi peste 100 sau 1000 de ani!

Respectul de sine … NUMAI descoperindu-te pe tine în ceea ce faci, fără a privi partea materială a realizarii tale poţi spune că te preţuieşti şi TE RESPECŢI cu adevărat. Atâta timp cât în ceea ce faci se găseşte dorinţa de a avea cât mai mult (material) vei deveni aşa cum spui şi tu sclavul propriilor tale dorinţe de îmbogăţire a dorinţelor tale de a avea falsa putere (BANUL).

Dar oare câţi dintre noi rămân liberi, Clau? Câţi dintre noi nu vor deveni sclavii progresului? Prea puţini … foarte puţini, atât de puţini în cât nici măcar nu îi mai observăm.

Nici Dumnezeu nu vrea să fi neutru! Este o provocare. El vrea să fi mai bun, deci să fi de o parte, celălalt vrea să fi rău adică să fi de partea lui. Tu mereu vei fi undeva în mijloc nu vei reuşi să fi numai bun sau numai rău, dar nu vei fi neutru niciodată la nimic din ce se petrece în jurul tău, mereu vei avea câte puţin din fiecare, rău sau bun!

Cum spuneam, pentru cineva acest lucru este o provocare pe care nici tu, nici eu şi cel mai probabil nimeni nu o va putea realiza. Cine va putea să nu fie nici bun, nici rău să fie indiferent la tot ce se întâmplă, să fie pasiv în faţa oricărei întâmplări şi chiar în faţa progresului despre care vorbeam? Cel puţin nu un om, poatedoar o parte din om, Sufletul!

Bine spui … „Oricând faci bine cuiva, faci rău celor care vor răul aceluia”. Dar adevărata fericireeste aceea pe care vrei să o vezi, accea pe care vrei tu să o trăieşti, acolo unde tu eşti fericit pentru că aşa simţi tu şi nu acolo unde ţi se impune un standard.

Cât despre invidie, mai mult decât ai spus deja cred că nu pot spune. Nu analizez atât de departe pentru că nu sunt în stare să văd până acolo! Oare de ce? De frică? Să fie vorba oare de teamă?

Acum invidia există şi nu cred că ne va ajuta prea mult să ştim de ce. Există şi învăţăm încă să trăim cu ea. Aşa cum învăţăm să fim mai buni, chiar dacă asta înseamnă să facem (fără intenţie) rău. Sau invers, cei care invaţă să facă rău, fac totuşi şi bine.

De fapt şi binele depinde cum îl priveşti, căci pentru mine el înseamnă ceva ce poate pentru tine este rău. Deci nu este tocmai un stas pentru asta nu? Biblia este un „model”, aşa se ştie nu? Un model de Bine! Un Standar, exact cum spuneam mai devreme, un standard care pentru noi acum conţine cele mai elementare şi MINIME noţiuni despre ce înseamnă bine şi ce înseamnă să fi bun! Dar la vremea scrierii Bibliei aceasta nu era doar o carte cu noţiuni minime ci însemna foarte mult, mult mai mult de atât! Toate legile evreilor erau luate din aceasta învăţătură! Pentru ei asta era mai mult decăt ceva în care puteai să crezi şi atât. Asta făcea legile! Binele avea lega de parte alui! Acum însă totul este invers! Pentru ei era importantă şi marea lor majoritate o înţelegeau, pentru că nu gândeau atât de departe, poate nici măcar până în zilele noastre.

Erau mai mult preocupaţi de de ceea ce înseamnă cu adevărat binele dar printre ei existau şi oameni care ştiau foarte bine că va veni ziua în care Biblia nu va mai fi Lucrul Sfânt şi singurul model de BINE! Ştiau că va veni şi ziua în care Biblia va fi doar un minim necesar pentru ceea ce însemană Binele, ziua în care vom putea să alegem dacă urmăm calea aceea sau dacă o privim ca pe o carte de basme! Acei oameni au grăbit evoluţia … Dacă am fi crezut toţi şi acei oameni ar fi respectat aceleaşi principii şi ar fi crezut Biblia şi ar fi văzut-o aşa cum o vedeau toţi DA, exact cum spuneai şi tu, nu ar fi existat progres, nu am fi evoluat. Dar oare cum este mai bine? Nu încerca să răspuzi pentru că este o întrebare la care omenirea nu are răspuns!

Acum după cum spuneam, pentru mulţi dintre noi Biblia este doar un mic model de bine, o carte cu povestiri în care suntemi liberi să alegem dacă credem sau nu. Poate asta se datorează şi faptului că dăm prea puţină importanţă cuvintelor ei şi minunilor . Suntem prea preocupaţi de setea de cunoaştere şi de problemele lumeşti încât nu mai vedem decât răul de lângă noi, chiar dacă în jurul nostruu există minuni poate chiar la fel de măreţe ca cele descrise în biblie!

Să vezi cum poţi oferi o mică clipă de fericire este ceva ce eu aş numi o mică minune. Este normal să fi fericit dar nu este normal să suferi? De ce? De când? Adică o crimă este ceva sadic dar să răpeşti zâmbetul unui copil nevinovat de ce nu ar fi la fel de sadic?

Evoluăm, dar în acelşi timp mergem în jos. De ce spun asta? Pentru că în Vechiul Testamen, omenirea cunoştea şi înţelegea mult mai bine cuvăntul Scripturii, acum însă cu toată tehnologia noastră şi progresele tehnologice, nu mai dăm importanţă şi chiar acuzăm Cuvăntul lui Dumnezeu pentru că nu îl înţelegem! Acuzăm că se contrazice în relatări… Cel care înţelege cu adevărat sensul şi vede calea binelui nu găseşte contraziceri. El va crede. Nu spuneai tu să nu cercetăm? Oare dacă acel Dumnezeu nu există avem ce pierde?

Fiecare popor îşi are dumnezeu lui şi obiceiul lui, mai mult decât atât fiecare regiune are propriile obiceiuri. Dar privin … ajungem la acelaşi şi unic Dumnezeu, indiferent cum îl numeşte fiecare popor în parte.

Ce ironie îţi dai seama? Toţi cei care vor să progreseze, divizează, cum spuneai tu într-un articol mai vechi, fiecare părticică care poate să îi ofere mai multă cunoaştere, fiecare părticică care poate să îl ajute să evolueze, dar în acelaşi timp toţi vor să se întoarcă la începuturi. Dar dacă de acolo au plecatacoo nu vor mai ajunge! Şi asta pentru că nu amştiut să preţuim ceea ce am avut!

Din cauza progresului, probabil ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Probabil tot din cauza progresului nu mai înţelegem şi chiar acuzăm cuvântul lui Dumnezeu. Pentru că nu ne putem întoarce acolo, spunem că nu există!

Când crezi tu că vom fi liberi? Ce înţelegem noi prin libertate? Indiferent de circumstanţe vei dori o libertate… când o vei obţine vei fi constrâns de altceva. „În zilele noastre avem posibilitatea să fim liberi”. Aici am eu o problemă, cred că noi doi nu înţelegem acelaşi lucru prin libertate. La ce libertate faci tu referire? La o libertate fizica, socială? Eşti liber atunci când poţi acţiona într-o anumită împrejurare?Sau doar pentru că te poţi exprima? Pentru că poţi să progresezi? Este suficient pentru a spune că eşti liber?

Oare nu tot aşa vor gâdi şi cei ce vor trăi peste 5000 de ani? Şi ei îşi vor pune aceleaşi întrebări. Ce te face să crezi că ei vor fi altfel? Şi ei vor vedea mereu un viitor în care să avanseze!

Sufletul … Vezi tu, el este cel care , spui tu, se întoarce de unde a venit. Adevărat, nimic de obiectat. Deşi este singura parte din noi care nu se poate vedea, este poate cea mai importantă parte a omului, cea care face totul. Toată ura, suferinţa fericirea şi absolut toate trăirile se găsesc acolo …în el! Toate le adunăm în suflet!

El este cel care suferă cu adevărat. O rană fizică este nimic în comparaţie cu o mică durere sufletească! Pentru ceea ce este sufletul şi pentru importanţa lui DA el nu mai are nevoie de nici un progres.

Este ceva putred în lumea toată., dar la fel de adevărat este că nu va fi nimic care să cureze acest „putregai”. Nu va exista ceva care să cureţe în totalitate lumea de mizerie şi rău!

Nu ar fi interesant ? Să avem o soluţie care să o purverizăm peste răul din lume şi să facem lumea mai curată şi mai bună? 😀 Dar acest lucru nu o va putea face decât Dumnezeu. Şi nu o va face pentru că El nu va lăsa pe noi să încercăm, deşi Ştie foarte bine că nu vom reuşi niciodată!

Mai limpede ca niciodată? De ce spui asta? Oare nu eşti tot acelaşi Clau din toate articolele? Răspunsul meu s-ar putea să nu fie pe măsura aşteptărilor tale, dar dacă tu eşti după cum spuneai mai limpede ca niciodată, eu pot spune că sunt tot mai confuz şi asta NU ARE NICI O LEGĂTURĂ cu tine!

By Ionut Soryn

„Să visăm împreună!” – Părere personală! By Ionuţ


 

Încep prin a preciza că am un respect deosebit pentru Clau’s Blog! Măh fraţilor… are ce spune! Te ia dracu dacă te mai legi de el!

 

 

Deci părere personală despre blog!

 

 

„Să visăm împreună!” spune prea multe şi cred că orice aş spune nu aş reuşi să explic mai bine de atât! Eu am încredere în forţele mele! Eu ştiu ce vreu şi ştiu cât pot! Poate nu am reuşit întotdeauna să aduc zâmbetul pe feţele voastre dar mereu am încercat! Şi tu, cititorule, cel care m-ai citit de atâta timp şti prea bine!

 

Momentul în care am hotărât că voi rămâne aici a fost când acest blog numit acum 6 luni „Eu şi nu altcineva! By Ionuţ” s-a transformat în ceea ce este acum… „Să Visăm Împreună. By Clau & Ionut”. Da! Ai ghicit, momentul în care pe acest blog a început să mai scrie cineva! ŞI NU ORICINE! El este CLAUDIU (CLAU)!

 

Atunci am hotărât că nu voi abandona acest blog! Şi nu o voi face! Voi încerca mereu să te fac să zâmbeşti („Zâmbeşte! By Skilla & Ionut) şi te voi ajuta mereu să visezi! Vom visa împreună! Vom da importanţă oricărei probleme cu care te confrunţi! Crezi că te putem ajuta cu un sfat? Nu ezita şi întreabă! Mereu găseşti aici un prieten … doi prieteni!

 

Sper să fiu aici atunci când o să ai nevoie! Eu am încredere în mine, şi atâta timp cât am încredere în mine, am încredere şi în ceea ce fac! Eu sunt IONUT! Vom fi mereu aici „Să Visăm Împreună!”

 

Noi suntem Clau şi Ionut! Doi oameni diferiţi dar în acelaşi timp foarte asemănători!

 

by Ionut

Cel mai ciudat vis!

Toţi avem vise ciudate! Sau vise pe care nu le înţelegem!

Eu acum vreau să vorbim puţin despre acelevise care ţi s-au părut ciudate, de neînţeles!

Mai mult vreau să vorbim despre visele care nu ai vrea niciodată să se împlinească, despre visele în care ai fost pus (pusă) în cele mai ciudate momente şi acţiuni! Despre visele în care tu eşti într-o postură în care nu ai vrea să fi. Hai să ajungem de la simplevisuri la coşmare!

Care e cel mai groaznic coşmar al tău? Sunt sigur că va fi mai greu să vorbim despre asta! Ce zici??

AI CURAJ??